Treceți la conținutul principal

tic-tac, tic-tic-tic-tac.

Unu-doi. Unu-doi.Unu-doi. Unu-doi. Si-apoi o iau de la capat. habar nu am ce numar, dar nu trec niciodata de doi. Simt ca sunt foarte aproape de un accident vascular cerebral. Nervii ma dor din ce in ce mai tare iar limba parca-mi amorteste... Ar fi liniste , oare? Aiurea...
Muzica-mi sparge timpanele. Cafeaua a fost peste masura, iar tigarile prea multe. M-am tuns cu foarfeca de bucatarie . singura,in miezul noptii asa cum obisnuiesc sa o fac de un an incoace .  e o placere.
" Totul e trecator" , imi zic. Imi intind picioarele , ma las pe spate... si de plictiseala imi detonez o  aripa. bum! imi bag pula, zic... tic-tac, tic-tac... tic-tic- tic-tac ... tic-tac, tic-tac.
totusi , cred ca mi-ar sta mai bine cheala, imi zic. tic-tic-tic-tic....

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mă gîndeam

  ”Nu se intampla niciodată nimic interesant. Nimic. Oamenii erau limitați si neîncrezatori. Toti la fel. Iar eu eram nevoit să trăiesc cu aceste capete de gumă pentru restul vieții mele. Mă gîndeam. ” Charles Bukowski
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

iluzie

  L-am revăzut pentru câteva momente prin ochii vărului său. pentru o clipă  m-am teleportat in trecut. L-am sărutat. Într-o secundă mi-au trecut prin minte imagini pe care le-am păstrat în suflet din cele mai frumoase momente ale adolescenței mele.    ”Cît de dulci pot fi iluziile, le simți amarăciunea doar cînd ești sincer cu tine !” , mi-am spus în gînd. Și  am deschis ochii - Nu era el... ”L-ai salutat pe C din partea mea?” , l-am întrebat. ”Da , mi-a zis să te salut din partea lui dacă mă întîlnesc cu tine .Altceva ...îți dai seama acum  cînd e un copil la mijloc...nu poate.”   Mi se umplură ochii de lacrimi ... dar n-am vrut să mă observe și-am schițat un zîmbet cu toată neputința mea .  ” Și el cum e, bine?”,   l-am intrebat. ”Da... e bine. ”        Aș fi vrut să mă bucur pentru el, dar n-am putut.  ”Tu ești bine?” ”Da... ” , i-am răspuns. Dar am mințit.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
Le aud din nou. Aceleasi voci...  nu reusesc sa le deslusesc .devin din ce in ce mai puternice. ma poarta haotic in viitor, apoi ma arunca in trecut , ca si cum prezentul nici n-ar exista. flash-uri , amintiri, intrebari, raspunsuri , presupuneri, certitudini...  am obosit. 
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe