Treceți la conținutul principal

De ce?

 Ok,hai să facem un pact : Nu te voi mai aştepta in fiecare noapte pînă dimineaţa, voi  dormi , nu voi mai sta trează ca pînă acum , te voi aştepta... numai să te ştiu venind .  Te voi îmbrăţişa şi nu te voi mai certa ca pînă acum. Te voi lăsa să dormi , nu te voi întreba unde şi cu cine ai fost . Nu te voi întreba dacă mă iubeşti , nu te voi întreba nimic. Te voi strînge la piept şi te voi iubi ...dar tu, numai să vii ...
Nu mă lăsa să te caut in ochii altui străin. Nu mă lăsa să te caut în braţele altcuiva. Nu mă lăsa... Vino oricînd, dar vino.  Zîmbeşte-mi . Zîmbeşte-mi! Spune-mi ce-a rămas din tot ce-a  fost intre noi. Spune-mi ce voi face eu. Spune-mi încotro s-o apuc! " Dacă aş muri într-o zi , ce vei face?" Te întrebam uneori fără să-mi imaginez vreodată că cel care va pleca primul vei  fi tu de fapt.   Şi acum mă întrebi : ce voi face fără tine? Să-ţi răspund ? M-am stins odată cu tine. Am rămas doar o umbră pe pămînt .  Spune-mi tu ce mă fac?  Mă vezi? Mă auzi?   Ce-o fi fost în mintea ta? Cum ai putut? Cum ai putut să pleci? Dacă m-ai iubit atît de mult, cum ai putut să mă laşi?Ce Dumnezeu mi te-a luat?As da orice doar să te mai strîng în braţe odată.   Unde eşti? Spune-mi! Mă vezi? Mă auzi?   Sînt doar o descreierată. Unde eşti? Spune-mi? Eşti aici? Nu te văd , nu te aud , nu te simt.  M-ai lăsat singura.  Nu cred. Nu, tu n-ai murit. Nu-i adevărat ....  Spune-mi ceva! Atît de mult m-ai iubit...  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

scrisoare

iulie , 2016 Hey ,sunt  eu, A . Nu m-am schimbat cu nimic, as spune. Cel putin in ochii unora. In oglinda mea, sincer , nu mai recunosc cu fiecare zi ce trece. A trecut un an deja, un an si aproape o luna de cand mi-am pierdut iubitul si cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodata.  Uneori am plans,m-am cufundat in stari depresive din care cu greu ma puteam trezi,  iar alteori am incercat sa-mi umplu golul ce-l aveam in suflet cu alte persoane, alte suflete care nu imi erau nici pe departe potrivite, doar incercand sa imi alin dorul, am mangaiat  chipuri straine. si ma durea de fiecare data cand incercam sa accept adevarul ca sansele de a te regasi sunt nule. iarta-ma...m-am amagit adesea cum ca m-as fi indragostit chiar, sperand ca doar asa ma pot elibera de toata nefericirea ce o traiam. dar, n-am facut decat o alta greseala . Proasta, stiu.  ai spune. si naiva in final.  am plecat.si nimeni nu m-a oprit. nimeni n-a insistat sa mai stau macar o ...

tic-tac, tic-tic-tic-tac.

Unu-doi. Unu-doi.Unu-doi. Unu-doi. Si-apoi o iau de la capat. habar nu am ce numar, dar nu trec niciodata de doi. Simt ca sunt foarte aproape de un accident vascular cerebral. Nervii ma dor din ce in ce mai tare iar limba parca-mi amorteste... Ar fi liniste , oare? Aiurea... Muzica-mi sparge timpanele. Cafeaua a fost peste masura, iar tigarile prea multe. M-am tuns cu foarfeca de bucatarie . singura,in miezul noptii asa cum obisnuiesc sa o fac de un an incoace .  e o placere. " Totul e trecator" , imi zic. Imi intind picioarele , ma las pe spate... si de plictiseala imi detonez o  aripa. bum! imi bag pula, zic... tic-tac, tic-tac... tic-tic- tic-tac ... tic-tac, tic-tac. totusi , cred ca mi-ar sta mai bine cheala, imi zic. tic-tic-tic-tic....